Servicii

Pentru copii și adolescenți se folosesc tehnici specifice de intervenție pentru a-i face pe aceștia să înțeleagă problema pentru care au fost aduși in cabinet. Pentru adolescent, tehnicile terapiei cognitive-comportamentale sunt relative aceleași ca la adult, dat fiind faptul că aceștia au atins stadiul operațiilor formale, dar fiecare tip de client/pacient reclamă adaptarea terapeutică în funcție de problemele abordate și de personalitatea acestuia. Pentru copii, baza terapiei este jocul și diversele forme terapeutice complementare acestuia: ludoterapia, art terapia, psihodrama, etc. Pacienții terapiei prin joc sunt în general copii cu vârste între 3 si 11 ani, cu probleme comportamentale și emoționale persistente (timp de mai multe luni) și care intervin în dezvoltarea lor normală – tulburări de comportament (conduite agresive și autoagresive, minciuna, fuga, furt), incontinența în lipsa afecțiunilor medicale, tulburări de somn și coșmaruri, anxietate, deficit de atenție, izolare, timiditate excesivă, inhibiție, conduite bizare, probleme de comunicare și relaționare (nu are prieteni, nu se adaptează la grădinița/școală), fobii, ticuri, probleme școlare (dificultăți de învățare, scăderea randamentului școlar, absenteism, abandon școlar).

Terapia centrată pe soluții este de scurtă durată având rolul de a susține clientul în valorificarea şi utilizarea resurselor personale pentru realizarea obiectivelor stabilite. Datoria fiecărui terapeut este aceea de a-i oferi clientului sprijinul necesar pentru a descoperi ce este important, semnificativ şi tangibil pentru propriul său stil și mod de viață. În terapie, nu clientul se modelează după direcția fiecărei orientări terapeutice, ci, din contră, terapeutul este cel care construiește terapia în funcție de realitatea unică a clientului.

Terapia de scurtă durată este poate abordarea cea mai potrivită contextului actual, în care evenimentele se derulează într-un ritm alert, iar schimbările sunt tot mai frecvente. Lipsa timpului, a răgazului necesar introspecției, efortul permanent de adaptare la tot ce înseamnă noul tip de societate, sunt factori care antrenează câteodată comportamente ineficiente, dezechilibre emoționale, frustrări, nevroze, stres. Rapiditatea cu care se formează toate aceste conduite necesită o la fel de mare rapiditate în găsirea soluțiilor potrivite care să ofere realizarea obiectivelor vizate.

Cuprinde:

• Administrarea și interpretarea instrumentelor standardizate de evaluare și psiho-diagnoză a dezvoltării cognitive, afectiv-motivaționale și a personalității copilului/adolescentului
• Întocmirea raportului psihologic
• Elaborarea, implementarea și evaluarea planului de prevenție/intervenție psiho-educațională
• Investigarea aptitudinilor, valorilor, intereselor profesionale și a caracteristicilor de personalitate în scopul optimizării învățării/deciziilor legate de carieră

Cuprinde:

• Formarea autonomiei personale
• Socializarea
• Terapia ocupaţională
• Stimularea cognitivă
• Ludoterapia

Activităţile propuse în cadrul acestei terapii sunt realizate și de către învăţătorul-educator (clasele I – a IV-a) şi de către profesorul-educator (clasele aV-a – aX-a) cu toţi elevii clasei, în completarea programului centrat pe predare-învăţare-evaluare, desfăşurat de către profesorul psihopedagog şi au un caracter de terapie corectiv-recuperativă. Aceste tipuri de activităţi sunt parte componentă a programului complex, integrativ, de evoluţie şi dezvoltare a copiilor cu deficienţe mintale. Prin conţinutul lor, acestea se referă predominant la aria de dezvoltare personală şi socială, având ca scop final independenţa copilului cu dizabilităţi, precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare. 

Scopul terapiilor de cuplu şi de familie este să rezolve sau să reducă conflictele patogenice şi anxietatea din relațiile interpersonale. De asemenea, membrii familiei implicaţi într-o astfel de terapie, îşi îmbunătăţesc percepția şi învaţă să îşi focalizeze atenţia asupra nevoilor emoţionale ale fiecarui membru al familiei.
La sfârşitul terapiei capacitatea membrilor individuali şi a familiei ca întreg de a face faţă forţelor distructive din interiorul şi exteriorul sistemului se consolidează iar valorile si identitatea familiei sunt pozitiv orientate către asigurarea maturizării şi sănătaţii familiei.