CE SĂ FACI CÂND IUBIREA SE TRANSFORMĂ ÎN SUFERINȚĂ
În articolul trecut scriam despre ce se întâmplă în creierul nostru atunci când suntem îndrăgostiți.
În urma lecturării lui, unii oameni mi-au cerut o continuare, în special pentru situația în care o dată cu îndrăgostirea vine și suferința. Mai exact, ce ne facem dacă vedem că persoana de lângă noi, fără de care nu puteam respira, ne provoacă, în timp, mai multă suferință decât bucurie? Ce sa facem dacă știm la nivel conștient că nu ne potrivim, că ne chinuim unul pe altul, dar nici nu ne putem desprinde unul de altul?
O astfel de relație este una obsesivă și vă ocupă tot timpul și toată energia, ați vrea să știti ce să faceți ca să atingeți echilibrul, dar, în mod paradoxal, simțiti că echilibrul îl aveți doar în prezența lui/a ei.
Ei bine, așa cum v-am obișnuit, vă indic și câteva cărți pentru cei care nu au timp sau bani să meargă în terapie sau care vor să fie proprii lor terapeuți.
Una dintre motivațiile pentru care am deschis acest site a fost și să ajut oamenii prin biblioterapie. Din fericire, există cărți pe piața românească pentru fiecare problemă cu care ne confruntăm.
Pentru tema de azi, Ce să faci când dragostea vine la pachet cu suferința, avem sub lupă cartea lui Robin Norwood, Femei care iubesc prea mult. Cartea este despre relațiile de co-dependență și înțelegerea contribuției tale la întreținerea ei.
“Cand a iubi înseamnă a suferi, înseamnă că iubim prea mult. Când îi găsim scuze pentru indispozițiile, iritările, indiferența sau tăcerile prelungite, punându-le pe seama unei copilării nefericite și încercăm să actionam ca terapeuți, înseamnă că îl iubim prea mult. Când nu ne plac valorile lui, comportamentul lui și caracterul lui, dar le suportam, gândindu-ne că, dacă suntem îndeajuns de atrăgătoare și tandre, va dori să se schimbe de dragul nostru, înseamnă că îl iubim prea mult. âand relația cu el ne pericliteaza ființa emoțională si poate chiar sanatatea și integritatea corporală, e deja clar ca îl iubim prea mult.” spune autoarea, terapeut de profesie, în cartea menționată.
Mai pe scurt, verifică dacă ești în faza în care ai ajuns dependent/ă emotional de partener și de relația cu el, dacă știi că îți face mai mult rău decât bine, dacă v-ați despărțit și împăcat de o sută de ori și ați ajuns să funcționați ca și cuplu numai în acest joc psihologic de control și orgolii; mai mult, dacă ai ajuns să îți pui în pericol integritatea psihică și/sau fizică (ai slăbit, ai trecut prin depresie, nu reușești să dormi când sunteți separați, fumezi 2 pachete de țigări pe zi sau mergi în cluburi și când te vezi cu prietenii singurul subiect de discuție este el/ea și ce mai face în absența ta), atunci este timpul să iei măsuri: te afli într-o relație de dependență, în care ai devenit obsedat de persoana de lângă tine.
În continuare, îți voi indica pașii, pe scurt, pe care îi ai de făcut dacă te afli într-un astfel de impas, așa cum se regăsesc ei în cartea menționată.
- Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să ceri ajutor. Fie că alegi terapia, pentru a înțelege de ce funcționezi așa în relații, fie că alegi o carte, fie un grup de prieteni care te înțelege, fie că pleci într-o călătorie de autocunoaștere, indiferent ce ai alege, primul pas este să faci ceva legat de această problemă prin intermediul altcuiva. Nu uita, și alți oameni au mai trecut pe acolo, prin relații de dependență și fiecare a învățat ceva din experiența lui.
- Fă din recuperarea ta prioritatea vieții tale!
Pentru o persoană aflată într-o relație de co-dependență, acest pas este cel mai greu. Astfel de persoane nu sunt obișnuite să se ocupe de ele, ci mai mulț de ceilalți. Totuși, dacă acest pas nu ți se pare accesibil, poate că îți este mai ușor dacă te gândești să întorci toată energia pe care o investești, de obicei, în a-l schimba pe celălalt, către tine.
Un film motivational în acest sens este Eat, pray and love. Fiecare om în viața asta trebuie, la un moment dat, să facă din relația cu sine însuși o prioritate. Problema cea mai mare cu persoane de acest tip este că, desi știu că au nevoie de un astfel de moment, îl amână la nesfârșit.
- Găsește un grup de suport al unor oameni care înțeleg acest tip de experiență! La noi în România, există un site unde oamenii care trec prin astfel de relații obsesive, scriu acolo sub vălul anonimatului. În special, e vorba de femei care nu-și mai iubesc soții, dar nici cu amanții nu pot avea o relație sănătoasă, de bărbați obsedați de anumite femei indisponibile, de femei singure care descriu experiențele lor intime cu bărbați de diverse tipuri.
O altă modalitate ar fi să faci parte dintr–un club (de carte, de dans, de filme, etc) care să te reprezinte. Poți fi tu chiar fondatorul grupului sau clubului respectiv. Grupul de suport îți va oferi empatie și umor, două ingrediente esențiale de care ai nevoie în viața ta în acest moment.
- Dezvoltă-ți latura spirituală a vieții prin exerciții zilnice!
Viața spirituală înseamnă pentru fiecare om lucruri diferite. Pentru credincioșii practicanți înseamnă să mergi duminca la biserică, să te implici în viața comunității, să te rogi etc.
Nu numai oamenii credincioși au viață spirituală. Poți practica acest pas chiar dacă nu crezi în Dumnezeu. Viața spirituală înseamnă, în esență, grija față de sinele spiritual. Acest lucru se poate traduce în activități de genul: plimbări, înot în mare, privitul apusului sau al răsăritului de soare, dans, cântat, yoga sau implicarea în viața unei comunități care nu este neapărat religioasă; de exemplu, poți face activități de voluntariat în numele unei cauze în care crezi. A trăi o viață spirituală înseamnă să-i permiți spiritului tău să se dezvolte într-o direcție în care tu crezi și te reprezintă. De exemplu, dacă la pasul anterior ai fondat un club de carte, ei bine, managerierea grupui în sine este o activitate spirituală: tu propui ce carte să se citească în club, îți argumentezi propunerile venind cu idei și convingeri care te reprezintă, nu? Tu faci, deci, ca lucrurile să se miște într-o direcție în care tu crezi. Asta înseamnă credință.
Dezvoltarea spiritualității înseamnă mai mult voință decât credință. Uneori se ajunge la credință plecând de la a face ceva în care crezi, dar se pleacă de la a face tu, nu a aștepta ca cineva să facă ceva pentru viața ta spirituală.
În această fază, eu îi îndrum pe clienții mei aflați în acest pas cum să practice recunoștința și iertarea de sine.
Va recomand pentru a înțelege cum se desfășoară acest proces filmul The shack pe Netflix.
- Încetează să-i mai controlezi pe alții!
Soțiile sunt, în general, cele care trebuie să practice acest pas, întrucât ele sunt cele care continuă să facă pentru soț lucruri pe care ar putea să le facă și sigur: să le facă programările, valizele, să continue să-i încurajeze să mergă la terapie sau le fie mame și asistente medicale: îi îngrijesc, le găsesc scuze pentru aproape orice sau justifică comportamentul lor inadecvat aproape de fiecare data în fața celorlalți. Cele mai multe femei aflate în rolul de salvator față de soțul lor sunt și cele aflate în relație de co-dependență. Orice le-ar spune cineva despre comportamentul inadecvat al soțului lor, ele au mereu o explicație la îndemână justificativă sau se străduiesc în continuare mai mult ele să-l schimbe pe partner decât se străduiește el sau s-a străduit vreodată.
Unor asftel de femei le este foarte greu, de asemenea, să refuze să facă lucruri pentru ceilalți. Din contră, ele sunt primele care se oferă să facă ceva, să organizeze, să planifice, să controleze situații, să se asigure că lucrurile rămân la fel. Este o capcană pe care și-o întind singure, nerefuzându-i pe ceilalți. În fapt, ele au sentimentul că astfel controlează lucrurile, făcând ele în exces activități, inclusiv cele pe care ar trebui să le facă partenerul. De fapt, aceste femei se tem cel mai mult să se confrunte cu fricile și emoțiile lor și sentimental că au lucrurile sub control le ajută cumva să evite confruntarea cu sine.
Practicarea cu regularitate a pasului anterior te va ajuta ca și acest pas să fie mai ușor de trecut, întrucât vei petrece mai mult timp cu tine și vei avea ocazia de a te ocupa de cea mai importantă relație din viața asta: relația cu tine. Sunt multe filmulețe motivaționale pe You Tube ale unor femei care au ieșit din relații de co-dependență și care argumentează cum au făcut asta abia după 3 divorțuri. Au acceptat, în cele din urmă, că ele erau, de fapt, în divorț cu ele însele.
- Învață cum să nu te mai lași prins/ă în astfel de jocuri psihologice!
Personal recomand ca acest pas să fie făcut cu sprijinul unui terapeut, întrucât am observat că cele mai multe femei trec cu succes prin pașii anteriori, dar se împotmolesc la acesta, iar explicația este simplă: partenerul de viață este un bun manipulator și are destulă experiență cu punctele slabe ale partenerului de viață. Foarte mulți sunt experți în a-și abuza emotional partenerul: ei le țin acestora discursuri interminabile, îi fac să se simtă fără valoare și joacă cel mai adesea rolul de persecutor în raport cu partenerul de viață care se dovedește a fi victima în cele mai multe jocuri psihologice. Arta manipularii este cea în care astfel de parteneri abuzivi sunt experți. Și toate acestea se întâmplă fără ca partenerul victimă să realizeze că este abuzat/ă. Totul se desfășoară cu acordul ei/lui și sub aparența unui control asupra situației din partea victimei.
- Înfruntă-ți în mod curajos problemele și tot ce descoperi despre tine în acest proces!
Dacă vrei cu adevărat să-ți vindeci traumele familiale, atunci alege terapia individuală. Ea te va ajuta să-ți restructurezi harta mentală și scenariul de viață, să ai acces la sinele tău și, cel mai important, să te accepți, odată ce te-ai cunoscut, așa cum ești, cu bune și cu rele.
Pentru succesul acestui pas, eu recomad întotdeauna practicarea scrisului. Scrierea expresivă este tehnica preferată pe care o aplic cu clienții în cabinet. Este important ca această tehnică să se aplice într-o manieră diferită pentru fiecare persoană, care să aibă rost pentru omul respectiv: de exemplu, în timp ce unii încep cu notarea gândurilor de dimineață, alții scriu deja eseuri personale.
- Cultivă-ți nevoile, pe măsură ce le descoperi!
Succesul acestui pas depinde de cum au fost descoperite nevoile respective în pasul anterior. Poate dura luni sau ani de zile până când oamenii prinși în capcana co-dependenței să poată să-și descopere propriile nevoi.
Unele nevoi sunt atât de reprimate că pot fi cu greu aduse la suprafață. De aceea, personal, încep cu o listă a dorințelor, care pot fi mai ușor accesate, urmând ca apoi, tot în timp, să ajungem împreună și la alcătuirea unei liste cu nevoi.
- Trăiește pentru tine!
Când ai ajuns la acest pas, ești vindecat. Ai aflat multe din analiza relației cu tine și ești gata să te naști din nou. Tot acest proces descris mai sus, cu toți pașii lui, este un proces de re-facere a sinelui tău, care a fost surprimat, sufocat până acum de nevoile celorlalți, în special ale unui partener abuzator.
Acest pas nu mai presupune nicio analiză, ci doar două lucruri: A FI și A FACE. Al doilea este mai simplu pentru tine, căci ești obieșnuit a face lucruri pentru alții, dar a fi, cu sensul lui plenar, este mult mai greu. Și pasul acesta este de recomandat a fi făcut cu asistență din partea unui terapeut sau a unui prieten, întrucât presupune mindfulness și trăirea plenară a eului tău într-un prezent cât se poate de viu și de autentic.
- Împărtășește cu alții experiența ta și ceea ce ai învățat din ea!
Cei care ajung să fie vorbitori la TED sau care oferă discursuri motivaționale pe You Tube încep, de obicei, cu o poveste. O cercetătoare, Brené Brown, este un model în acest sens. Ea vorbește în discursurile și cărțile sale motivaționale despre propria călătorie spirituală și o face autentic și cu umor. Vă invit să-i citiți cărțile sau să-i vizionați conferințele. Veți știi astfel, mai exact, ce prespune acest pas.
Închei urându-vă mult succes pe calea descoperirii de sine!
3 comentarii
JamesDal
I value the details on your site. Thanks for your time!
Vlaicu Claudia
Thank you for your feedback!
Vlaicu Claudia
Still I wonder how you understand un artcile written în Romanian since your nationality îs different?